Artrita reumatoida la 20 de ani

Examenul radiologic nu va fi realizat mai devreme de 1 an de la debut, iar radiografiile repetate sistematic pentru a urmări evoluţia bolii sau monitorizarea terapiei sunt inutile şi chiar periculoase. Studiul dinamic al clişeelor radiologice din zona cervicală va permite depistarea unei artrita reumatoida la 20 de ani instabilităţi între apofiza odontoidă şi atlas, atunci când spaţiul măsurat dintre ele depăşeşte 5 mm.

Ecografia aparatului locomotor constituie o metodă de explorare folosită de rutină în evaluarea modificărilor de grosime a sinovialei, natura conţinutului articular, existenţa bursitei şi a leziunilor cartilajului articular. Rezonanţa magnetică nucleară este foarte utilă în depistarea precoce a modificărilor anatomice articulare cu evidenţierea panusului şi eroziunilor cartilajului articular, atunci când radiografia convenţională arată o imagine normală la un pacient care acuză dureri.

Imagistica prin rezonanţă magnetică este capabilă să furnizeze o informaţie detaliată asupra severităţii inflamaţiei sinoviale şi să monitorizeze terapia.

Poliartrita reumatoida

Tomografia computerizată CT are avantaje faţă de radiografia convenţională pentru că poate detecta precoce leziunile osoase. CT este folosită în diagnosticul necrozelor avasculare, a chisturilor subcondrale, patologiei tumorale, pentru identificarea îngroşărilor sinoviale din regiunea lombară etc. Termografia permite măsurarea parametrilor termici ai articulaţiilor superficiale, cu valoare informativă asupra zonei procesului inflamator.

Scintigrafia osteoarticulară are avantajul că este foarte sensibilă, permiţând studiul scheletului în ansamblu; poate exclude precoce focarele inflamator — infecţioase de tipul osteomielitei. Artroscopia este o metodă endoscopică utilă în explorarea cavităţii sinoviale şi realizarea unor microintervenţii chirurgicale extracţia de corpi străini, biopsie de sinovială, sinovectomie etc. Examenul oftalmologic prin lampa cu fantă permite explorarea polului anterior şi depistarea precoce înaintea exprimării clinice a procesele inflamatorii de la nivelul umoarei apoase şi corpului vitros.

Monitorizarea oftalmologică este recomandă pentru depistare, bilanţ şi tratamentul leziunilor oculare. Bolnavii vor fi supravegheaţi 10 ani de la diagnostic sau până la vârsta de 12 ani. Nu este nevoie de control periodic. Diagnosticul pozitiv și diagnosticul diferențial în artrita juvenilă idiopatică Diagnosticul pozitiv de artrită reumatoidă juvenilă se stabileşte pe baza datelor de anamneză, a examenului clinic complet, a datelor biologice şi imagistice. Formele sistemice pun probleme deosebite de diagnostic diferenţial mai ales atunci când copilul are febră înaltă cu semne sistemice fără artrită.

Oligoartrita se va diferenţia de o serie de manifestări clinice care asociază artrita: infecţii, traumatisme, boli hemato — oncologice etc. Diagnosticul diferenţial al poliartritei ridică probleme considerabile faţă de cel al monoartritei sau oligoartritei. Diagnosticul diferențial în artrita juvenilă idiopatică Artrita sistemică — boala Still boli apărute înaintea vârstei de 5 ani: infecţii bacteriene, virale, boala Kawasaki, leucemie, neuroblastom, sarcoidoză articulară, boala Caffey hiperostoză corticală juvenilă ; boli apărute după vârsta de 5 ani: reumatism articular acut, febră mediteraniană familială, boala Behcet, purpura Henoch Schonlein, periarterită nodoasăboală Crohn.

Oligoartrita artrite infecţioase: bacteriene, fungice, parazitare, virale; post-infecţioase reumatism articular acut, reactive, etc ; artrite onco — hematologice: hemopatii maligne, metastaze osoase ale tumorilor solide, osteosarcoame, deficite imunitare, coagulopatii, hemoglobinopatii; alte artrite juvenile idiopatice: artroza psoriazică, spondilartropatii, boala Still; boli autoimune: l upus eritematos sistemicpolimiozită, dermatomiozită, periarterită nodoasăsindromul Sjogren; sarcoidoza.

Poliartrita boli autoimune: lupus eritematos diseminat, sindrom Raynaud, polimiozită, sclerodermie, periarterita nodoasăgranulomatoză Wegener, purpură Henoch Schonlein; manifestări articulare în raport cu agentul infecţios: reumatismul articular acut, artrită reactivă post-streptococică, boala Lyme, bruceloză, salmoneloză, boala ghearelor de pisică, ricketioze; boli hematologice: leucemii, drepanocitoză; osteomielită cronică recurentă; boala Weber — Cristian; osteoartropatie hipertrofică secundară altor boli afectare pulmonară — mucoviscidoză, infecţii cronice, afectare cardiovasculară — cardiopatie congenitală, afectare digestivă — boala Crohn.

Care este tratamentul în artrita reumatoidă juvenilă?

Artrita reumatoidă juvenilă – ce este si cum se tratează – 5bburgers.nl

Tratamentul în artrita reumatoidă juvenilă va fi realizat de o echipă pluridisciplinară, cu participarea activă a copilului şi familiei. Medicul pediatru va explica pacientului sau familiei că boala are o evoluţie cronică, uneori cu ameliorări mai puţin spectaculare. Scopul tratamentului în artrita reumatoidă juvenilă are următoarele priorităţi: suprimarea inflamaţiei, controlul durerii, menţinerea funcţiei, tratamentul manifestărilor sistemice extraarticulare şi prevenirea invalidităţii.

Măsurile fundamentale cuprind: regimul igieno-dietetic, terapia medicamentoasă, mijloace non-farmacologice, recuperarea musculo-scheletală şi creşterea, integrarea psiho-socială. I Măsurile igieno-dietetice Repausul la pat este impus numai de manifestările acute, formele poliarticulare invalidante şi de complicaţiile extraarticulare; în rest, copilul va avea o spitalizare cât mai scurtă şi va duce o viaţă pe cât posibil normală. Este necesară analiza aportului nutritiv şi suplimentarea cu vitamine, în particular atenţia trebuie îndreptată către ameliorarea sau prevenirea scăderii masei osoase prin aport adecvat de lactate, legume ce conţin calciu, mobilizare, exerciţii şi suprimarea inflamaţiei.

II Tratamentul medicamentos În prezent, medicația este aplicată în trepte şi cuprinde o paletă largă de modalităţi farmacologice şi holistice, care se vor fi aplicate în funcţie de gravitatea bolii, intuiţia evoluţiei, prognosticului, bazată pe experienţa medicului.

Tratamentul medicamentos va depinde de severitatea artritei şi include: antiinflamatoarele nesteroidiene AINSanalgezice, medicamentele modificare de boală Metotrexat, Sulfasalazina, Hidroxiclorozina, Leflunomid, Ciclosporinaagenţii biologici cum ar fi inhibitorii de TNF-α, agenţi anti-interleukina-1, inhibitori ai celulelor T de costimulare şi agenţi anti — limfocit B.

Efectul antiiflamator produs în principal prin intermediul inhibării ciclooxigenazelor, enzime care realizează sinteza de prostaglandine. Artrita reumatoida la 20 de ani din acest grup mai produc eliberarea de ACTH inductor de cortizon endogenfapt care ar putea explica parţial acţiunea antiiflamatorie. Medicamentele care au trecut prin studii controlate în artrita reumatoidă juvenilă includ la ora actuală: Ibuprofen, Naproxen, Diclofenac, Ketoprofen, Indometacin, Piroxicam, Fenoprofen, Sulindac şi Meloxicam.

Ibuprofen are proprietăţi analgezice, antiinflamatorii şi antipiretice de 20 — 30 ori mai mari decât ale Aspirinei. Debutul efectului analgezic se produce la 30 minute, antipiretic sub 60 minute şi antiinflamator la 5 — 7 zile de la administrarea orală. Piroxicam, are efecte analgezice şi antipiretice datorită inhibării sintezei de prostaglandine, leucotriene, antibradikininice şi stabilizatoare de membrană lizozomală.

Potenţa analgezică şi antiinflamatorie este similară cu cea a Naproxenului, dar de aproximativ 3 ori mai mare decât a Ibuprofenului şi Aspirinei.

Efectul analgezic începe la 30 minute de la administrare, se menţine 2 — 3 zile, iar cel antiinflamator 7 — 12 zile. Naproxen este un antiinflamator activ, dar antipiretic mai redus; realizează efecte analgezice la 30 — 60 minute şi se menţin 3 — 7 ore după administrare; efectul antiinflamator apare la zile şi se menţine 2- 4 săptămâni. Efectul analgezic este asemănător cu cel al Piroxicamului şi Ketoprofenului şi de 3 ori mai mare decât al Aspirinei şi Ibuprofenului.

Diclofenac sodic, are acţiune antiinflamatorie mai puternică decât Naproxen, iar potenţa analgezică este similară cu Indometacinului, Sulindacului sau Codeinei şi de 5 — 15 ori superioară Naproxenului sau Aspirinei. Ketoprofen, are o potenţă analgezică de 20 de ori mai mare decât a Ibuprofenului sau Aspirinei, dar similară cu cea a Indometacinului. Efectul analgezic apare la 15 — 20 minute de la administrare şi dispare după 3 — 4 ore.

Indometacin, este un foarte bun antiinflamator după 5 — 7 zile de la administrare, efect care durează 1 — 2 săptămâni. Efectul analgezic începe la 1 — 2 ore de la administrare şi durează 4 — 6 ore. Nu se vor asocia opioide, antidepresive şi metode neon-farmacologice de combatere a durerii de exemplu, TENS — Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation.

Meloxicam, este un bun antiinflamator şi analgezic, cu efecte adverse minore fiind un inhibitor selectiv COX Antiinflamatoarele nesteroidiene convenţionale inhibă atât forma COX-1 constitutivă a izoenzimei ciclooxigenazelor — care eliberează prostaglandinele protectoare ale mucoasei gastrice şi renale, cât şi forma COX-2 indusă — care stimulează producţia mediatorilor proinflamatori şi astfel induc reacţii adverse uneori severe.

Aspirina, cu toate că era socotită de aproape toţi reumatologii drept cel mai valoros antiinflamator nesteroidian în toate formele artrita reumatoida la 20 de ani artrită reumatoidă juvenilă, astăzi se utilizează cu mari precauţii pentru că poate să inducă sindromul de activare al macrofagelor.

Niciodată nu se va administra la copilul sau adolescentul cu o infecţie virală.

Să înțelegem ce este artrita | Reumatologie

Dezavantajul major în utilizarea a antiinflamatoarelor nesteroidiene clasice este reprezentat de tendinţa de a deveni ineficace şi a efectelor nedorite în special, gastro-intestinală şi renale, datorită inhibării COX-1 constitutive. Din acest motiv, s-au pus pe piaţă la sfârşitul anilor nouăzeci, inhibitori selectivi de COX Celecoxib este un inhibitor selectiv de COX-2, folosit actualmente cu succes în artrita cronică la copil, faţă de Naproxen sau Diclofenac pentru că are reacţii adverse gastro-duodenale cu o incidenţă mai mică.

Sub terapia cu antiinflamatorii nesteroidiene, fenomenele extraarticulare, evoluţia generală şi articulară, nu sunt prea mult artrita reumatoida la 20 de ani de aceste medicamente. Dozele mai mari şi prelungite, cauzează citoliză hepatică sau chiar insuficienţă hepatică. Opioidele împreună cu alte metode non-farmacologice kinetoterapia şi reabilitarea, terapia psiho-comportamentală, biostimularea laser, TENS, meloterapia pot fi considerate ca parte integrantă în managementul simptomatic din durerea articulară.

Tramadolul, un opioid slab poate aduce o alinare efectivă a durerii moderate în cazurile în care antiinflamatorul nesteroidian şi Acetaminofenul au eşuat. De aceea în terapia modernă a formelor potenţial severe de artrită reumatoidă juvenilă se vor folosi precoce medicamentele modificatoare de boală sau remisive. Numai trei medicamente anti-reumatice modificatoare de boală au fost dovedite ca eficiente în controlul activităţii bolii la copiii cu artrită reumatoidă juvenilă forme severe şi anume: Metotrexat, Sulfazalazină şi mai recent agenţii biologici.

Medicamentul pentru artrita reumatoidă de la Pfizer este benefic în pneumonia COVID-19 - STUDIU

Răspunsul terapeutic începe în mod obişnuit în intervalul de 3 — 6 săptămâni şi pacientul poate să continue să-şi îmbunătăţească starea pentru următoarele 12 săptămâni sau chiar mai mult. Durata optimă a terapiei este necunoscută. Sulfasalazina Salazopirina are efect antiinflamator şi imunosupresor pe activitatea limocitelor NK Natural Killer. Sărurile de aur cu administrare intramusculară sau per os sunt indicate în formele poliarticulare sau cu manifestări sistemice, când se vizează reducerea sau întreruperea corticoterapiei.

Acţiunea favorabilă este dată de proprietăţile biofotonice ale moleculei de au, care scad peroxinitratul din celulă. Rezultatele pozitive apar după 5 — 6 luni de tratament; durata terapiei nu trebuie să depăşească mai mult de 2 ani. D-Penicilamina rămâne o alternativă în cazul intoleranţei la Metotrexat, Hidroxiclorochina şi săruri de aur. Nu se recomandă depăşirea acestor doze pentru că există riscul unor efecte toxice în particular renale.

Ciclosporina inhibă practic toate citokinele cunoscute până în prezent, are o acţiune intensă imunosupresoare, care se datorează capacităţii de a inhiba, în special, activitatea limfocitelor T helper, cu repercusiuni asupra sintezei de IL Eficacitatea a fost dovedită în special la pacienţii cu sindromul de activare al macrofagului. Clorambucilul este benefic la bolnavii cu forme de artrită reumatoidă juvenilă refractare la alte medicamente remisive şi care sunt complicate cu amilodoză.

Imaginea săptămânii

Clorambucilul, pare cel mai valoros în cazurile de artrită reumatoidă juvenilă complicate cu amiloidoză renală. Talidomida a s-a dovedit eficace în tratamentul artritelor sistemice refractare, atât pentru manifestările sistemice cât şi pentru artrită. Având în vedere efectul teratogenic, este necesară observarea atentă a neuropatiilor periferice.

Dacă sunteţi relativ tineri şi aveţi umflături, articulaţii rigide şi dureroase ştiţi că ceva nu merge bine, chiar dacă nu ştiţi ce este, a precizat Vivian Bykerk, reumatolog la Spitalul de Chirurgie Specială din New York, pentru prevention. Adulţii mai în vârstă care au articulaţii dureroase pot crede că ştiu ce este în neregulă cu ei însă există diferite tipuri de artrită.

Azatioprina este eficientă mai ales în asociere cu corticoterapia pentru că poate reduce dozele de cortizon, atât în formele artrita reumatoida la 20 de ani, cât mai ales în artrita reumatoidă juvenilă complicată cu amiloidoză renală. Este recomandată asocierea cu Metotrexat ca şi pentru Enbrel.

Inhibitori ai IL-6 — Tocilizumab, anticorp uman monoclonal al receptorilor anti-IL-6 s-a dovedit foarte eficient în artrita reumatoidă juvenilă sistemice severe.

Corticoterapia pe cale sistemică, trebuie limitată numai la cazurile excepţionale, deosebit de grave, care ameninţă viaţa sau în atunci când boala este atât de severă încât copilul este imobilizat la pat sau într-un scaun cu rotile.

Corticoterapia locală, intraarticular s-a dovedit foarte eficientă în reducerea durerii şi inflamaţiei, cu reacţii adverse minime. Tratamentul irido-ciclitei ar trebui efectuat iniţial prin corticosteroizi topici, midriatice, timp de mai multe săptămâni sau chiar luni cu reevaluare periodică.

Dacă terapia locală nu dă rezultate, trebuie încercat tratamentul injectabil cu steroizi laterobulbar, subconjunctival sau dacă nu, pe cale generală. III Tratamentul chirurgical Chirurgul ortoped este integrat artrita reumatoida la 20 de ani în cadrul echipei pluridisciplinare şi participă la: elaborarea diagnosticului prin intervenţie directă deschisă pe articulaţii, sau mai recent, prin artroscopie, evitarea degradării funcţiei locomotorii în stadiul inflamator prin sinoviorteză, tenosinovectomie, sinovectomie deschisă sau artroscopică şi recuperarea funcţiei membrelor sau coloanei vertebrale în stadiul de sechele, folosind teno-capsulotomia, osteotomia artrodeza sau artroplastia protetică.

IV Tratamentul non — farmacologic În ciuda utilizării pe scară largă a medicamentelor remisive şi a noilor agenţi biologici cu eficacitate crescută, durerea rămâne problema majoră afectând puternic activitatea zilnică şi calitatea vieţii bolnavului.

Dintre metodele non-farmacologice de combatere a suferinţei bolnavului cu artrită menţionăm: kinetoterapia, tehnici cognitiv-comportamentale, meloterapia vibraţională, stimularea neuroelectrică transcutanată TENSlaseroterapia, acupunctură şi metode chirurgicale.

Terapia fizică şi ocupaţională trebuie iniţiate precoce prin proceduri fizice, începând cu bolnavi imobilizaţi temporar la pat şi ulterior, continuată în săli speciale.

Kinetoterapeutul trebuie să cunoască starea bolnavului, problemele fizice, stresul mental şi să stabilească un plan individualizat de tratament. Kinetoterapia şi reabilitarea contribuie la ameliorarea stării metabolice a cartilajului, la reducerea numărul de articulaţii afectate, ameliorarea durerii, oprirea evoluţiei stadiului de boală.

Programul are trei reguli fundamentale: tratamentul să fie simplu, nedureros şi mai puţin costisitor; exerciţiile de flexie şi forţă să fie particularizate; toate fazele tratamentului să fie conduse de medicul specialist în balneofizio-kinetoterapie și recuperare.

Laser-terapia este o metodă cu viitor în controlul inflamaţiei, durerii şi distrucţiilor articulare. Stimularea Nervoasă Electrică Transcutanată TENS — poate fi o completare efectivă pentru managementul durerii la copil, fie ca modalitate terapeutică de sine stătătoare, fie utilizată în combinaţie cu alte forme de management al durerii.

Meloterapia vibroacustică este un domeniu unanim recunoscut, similar cu kinetoterapia sau terapia ocupaţională. Sunetul focalizat, utilizat cu intenţia de a îndepărta durerea copilului cu artrită, prin rezonanţă în interiorul creierului, stimulează şi eliberează molecule cu proprietăţi vindecătoare, potenţând astfel vibraţia corpului, a minţii şi spiritului.

VOLTAJ - Din toata inima (Official Video)

Tehnicile cognitiv comportamentale hipnoza, desensibilizarea, gândirea pozitivă şi relaxarea folosite în managementul bolii: reduc durerea, redau încrederea în sine, stimulează speranţa în vindecare. Care este evoluţia și complicaţiile în artrita reumatoidă juvenilă? Evoluţia naturală a bolii prezintă o mare variabilitate şi se raportează în funcţie de forma clinică. Artrita reumatoidă juvenilă a fost mult timp considerată o boală autolimitată.

Studii longitudinale au demonstrat că bolnavii care au avut în primele 6 luni de la debut vârsta mică, incidenţă crescută a manifestărilor sistemice, asociate cu hiperleucocitoză, hipoalbuminemie artrita reumatoida la 20 de ani trombocitoză, au evoluat în următorii 5 — 10 ani spre o poliartrită cronică distructivă.

Adauga un comentariu.

Un camp necompletat, se considera ca raspuns cu "nu". Vezi si observatii despre factorii de risc. Factorii de risc sunt urmatorii: Varsta Modelul accepta varsta intre 40 si 90 de ani. Daca se introduc varste mai mici sau mai mari decat cele ale intervalului acceptat, programul va calcula probabilitile pentru 40 de ani, respectiv 90 de ani.